Dependentă de mama – legătura pe care timpul nu o rupe niciodată
Oricât de mare aș fi, oricâte etape aș traversa în viață, mereu rămân copilul mamei mele. Nu contează câți ani au trecut, cât am învățat sau ce am reușit să fac. În adâncul sufletului meu, există o nevoie constantă de ea – de vocea ei blândă, de sfaturile ei, de liniștea pe care doar ea o poate aduce. Da, sunt dependentă de mama mea. Și nu, nu mi-e rușine să recunosc asta. Mama este prima persoană care m-a iubit fără condiții. Ea m-a învățat ce înseamnă răbdarea, bunătatea și sacrificiul. De multe ori mă gândesc că nicio iubire pe lume nu se compară cu cea a unei mame. Este o iubire care nu cere nimic în schimb, o iubire care te ține în brațe chiar și când greșești, o iubire care știe să ierte fără să rostească vreun cuvânt. Sunt momente când simt că nu pot lua o decizie fără să o aud. Parcă totul devine mai clar când îmi spune „va fi bine, mamă”. Și chiar dacă uneori sunt departe, știu că sufletul ei e mereu lângă mine. Mi-e dor de mâncarea ei, de felul în care îmi netezește păru...